fizica si tehnica

4 avril 2009

Anul 1957. La Magurele, în cadrul Institutului de Fizica Atomica, se inaugureaza primul reactor nuclear si primul ciclotron din Europa de est în afara Uniunii Sovietice. Evenimentul marcheaza, fara nicio exagerare, o data istorica pentru România, caci IFA, institut înfiintat oficial cu un an înainte, devine astfel efectiv primul institut modern de cercetare din tara. Continuatorul sau este astazi IFIN - Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara„HORIA HULUBEI”.

În primii cinci ani de existenta, IFA reuseste doua performante absolut exceptionale, premiere absolute în tarile blocului de est: 1957 – CIFA 1, primul calculator electronic românesc realizat de echipa lui Victor Toma (avea o viteza de… 50 de instructiuni pe secunda!) si 1962 – primul laser românesc, realizat de profesorul Ion I. Agârbiceanu, un laser cu Heliu-Neon operând în infrarosu. România intra în plina viteza în marea stiinta mondiala si în „Era Inteligentei Artificiale” (termen lansat de John Mc Carthy în 1956). Tot ce a urmat a fost facut cu dificultate din ce în ce mai mare, datorita izolarii progresive a tarii, dar… a fost facut. Si cred ca, pentru o data, ar trebui sa spunem, fara a pomeni neaparat nume, ca nu putini au fost cei care, la diferite niveluri administrative si uneori chiar si politice, au reusit sa evite, sa... „pacaleasca” excesul de zel al acelor autoritati care se ofereau voluntar pentru a depasi chiar si cele mai absurde limite ale respingerii fata de aproape tot ce venea „din afara” si mai ales din Occident.

Asa s-a ajuns la unul dintre punctele culminante ale performantei stiintifice la IFIN, clasarea în TOP TEN 1980 a unei descoperiri pornite de la noi si finalizate împreuna cu unul dintre partenerii nostri traditionali, Institutul de Fizica Teoretica al Universitatii din Frankfurt/Main: predictia teoretica a unui nou tip de radioactivitate, asa-numita „cluster radioactivity” (Aurel Sandulescu, Dorin Poenaru si Walter Greiner). Fenomenul a fost verificat experimental începând din anul 1984 de mari laboratoare din Europa si Statele Unite si a impus o noua categorie de termeni în celebra PACS – schema de clasificare din Fizica si Astronomie.

Pentru a avea o imagine de ansamblu a ceea ce înseamna IFIN astazi, va prezentam în continuare, fara alte comentarii, principalele repere cronologice ale istoriei sale si „faptele si cifrele” care vorbesc cel mai bine singure despre amploarea si calitatea performantelor sale actuale.

. Cercetare fundamentala

Fizica nucleara si astrofizica: structura nucleara; dezintegrari si fisiune nucleara; materie hadronica si interactii nucleare; cercetari interdisciplinare utilizând fascicule de particule accelerate si date nucleare; astrofizica nucleara si raze cosmice.
Fizica particulelor elementare si teoria câmpurilor: fizica Modelului Standard si a extensiilor sale; teorii de câmp generalizate; studiul plasmei quarc-gluonice si a particulelor cu charm; fizica neutrinilor; gravitatie clasica si cuantica.
Fizica atomica si fizica materiei condensate: mecanica statistica si sisteme fizice complexe; teoria mai multor corpuri; caracterizarea materialelor, suprafetelor si studiul proceselor electronice si atomice; studii experimentale prin împrastiere de neutroni.
Fizica matematica si fizica informatiei: operatori de câmp pe spatii curbate; reprezentari de grupuri de tip stari coerente; supersimetrii, superstringuri si membrane; structuri dinamice complexe în sisteme neliniare, optica neliniara si fotonica; fizica computationala, teoria informatiei si corelatii cuantice.
Fizica vietii si a mediului: radiobiologie moleculara si celulara; transferul radionuclizilor în ecosisteme; risc si vulnerabilitate în interactiunea infrastructurilor strategice cu mediul.

2.Cercetare aplicativa

Sisteme avansate de detectie: module de detectie pentru experimente la marile acceleratoare; electronica “front end”; algoritmi, dezvoltari de programe, testari.
Securitate nucleara, radioprotectie si produse radioactive: sisteme expert pentru gestionarea situatiilor de urgenta nucleara; aparatura pentru radioprotectia mediului si personalului, masuratori si caracterizari; produse radioactive si radiofarmaceutice.
Radioecologie si biomedicina nucleara: impactul radioactivitatii artificiale asupra mediului; impactul dezafectarii Reactorului Nuclear VVR-S asupra vietii si mediului; bioconjugate moleculare cu aplicatii medicale; biodozimetrie radiologica si toxicologie.
Tehnici nucleare si aplicatii: comportarea materialelor în câmp de radiatii; transmutatii nucleare; metode si tehnici de analiza elementara.
Sisteme avansate de comunicatii: tehnologii GRID; metode de optimizare a transferului de date.

3. Dezvoltare tehnologica

Elaborare tehnologii: tratarea materialelor bazate pe iradierea cu radiatii gamma; tehnologii de segmentare/demontare/sortare si minimizare a deseurilor rezultate din dezafectarea instalatiilor nucleare; confinarea deseurilor radioactive si depozitarea lor pe termen lung.
Realizare modele experimentale si prototipuri: detectori avansati de radiatii si electronica asociata; aranjamente experimentale si instrumentatie nucleara; echipamente dozimetrice, radiometrice si de analiza cu aplicatii industriale si în alte domenii de interes socio-economic.
Acreditare/notificare/autorizare/certificare laboratoare: metrologia radiatiilor; analize prin tehnici nucleare si complementare; tratamente prin iradiere; caracterizari radiologice.
Dezvoltare infrastructura proprie: sisteme GRID; reabilitare si modernizare instalatii nucleare.

4.Transfer tehnologic

În ecologie: tratare si depozitare deseuri radioactive.
În medicina: radiofarmaceutice, compusi marcati cu radionuclizi, produse de uz medical; surse radioactive pentru uz medical.
În industrie: surse radioactive pentru gamma-defectoscopie; surse radioactive pentru nivelmetrie; surse radioactive pentru etalonare.

5 Servicii si microproductie

5.1 Servicii de specialitate